Lucia Hossu Longin, la taclale cu Pacepa

Respectabila realizatoare a documentarului “Memorialul durerii” a povestit pentru “Cotidianul” cum a decurs întâlnirea cu generalul Pacepa, cum a fost verificată de FBI şi ce motive de teamă ar fi putut avea pentru scrierea cărţii: “Faţă în faţă cu generalul Ion Mihai Pacepa”
Cartea va apărea la Editura Humanitasşi va fi lansată sâmbătă 20 iunie 2009, ora 12,30, la standul editurii.

- Cum aţi ajuns să faceţi acest interviu, cine v-a verificat şi în ce a constat pregătirea pentru întâlnirea cu generalul Pacepa?
- Proiectul datează din primăvara anului 2008. Dar în mapa mea de filme există din anul 1993. Atunci eram în SUA, în vizită la ziarul “Lumea liberă”, şi Dan Costescu a vorbit la telefon cu generalul Ion Mihai Pacepa. Acesta a apreciat ca fiind “valoros” ceea ce am realizat cu serialul “Memorialul durerii”. Interviul cu generalul părea imposibil atunci, şi în aceşti 19 ani a tot fost imposibil. Dar, poate impresionat de tenacitatea mea şi de bunele recomandări pe care mi le-a făcut Constantin Răuţă (omul de ştiinţă american de origine română, a cărui condamnare la moarte este menţinută şi azi), a acceptat să mă întâlnească.
La o dată necunoscută. În toamnă i-am trimis colecţia de 36 de casete DVD “Memorialul durerii – O istorie care nu se învaţă la şcoală” şi cartea – editate de Editura Humanitas – şi am avansat o posibilă întâlnire spre primăvară. Corespondam prin intermediul lui Costel Răuţă, prin e-mail. La un moment dat, întrebându-mă de ce ajung atât de greu filmele şi cartea la general, am primit răspunsul mai târziu: au fost verificate “foaie cu foaie” de FBI. Şi probabil, tot din toamnă, au început verificările pentru mine şi regizorul Dan Necşulea, soţul meu. Le-am trecut cu bine şi în februarie 2009 am ajuns în Florida, la Miami, locul în care urma să aterizeze şi generalul.

- Care a fost mărturisirea care v-a şocat sau v-a impresionat cel mai mult, din tot ce aţi discutat cu Pacepa?
- Cred că m-a şocat descrierea modului în care “a defectat” din Germania. După ce preşedintele i-a aprobat azilul politic, generalul i-a cerut reprezentantului american, aducător al telegramei, să amâne decolarea cu o zi. Firesc, l-am întrebat dacă ar fi vrut să se răzgândească. Şi mi-a răspuns categoric, nu! Dar mai voia să fie încă o zi Ion Mihai Pacepa. De ce? Veţi afla în carte.

O prinţesă indiană aduce la Bookfest misterele Rajahului

Moarte la Curtea Rajahului
Shivani Singh
Editura: Taj Book
Traducerea: Elena Mareşi, Florina Dobre Brat

S-a întâmplat să citesc “Raja is dead” într-un avion când veneam dintr-o deplasare. Un policer de curte regală, într-o lume exotică, prin ochii unui copil. Nu ştiu de ce Editura indiană de la Bucureşti a tradus cartea sub numele “Moarte la Curtea Rajahului”, pentru că originalul este altul, mult mai direct. Între noi fie vorba, nu ar fi la prima greşeală.
Publicat de prestigioasa casă de editură Harper Collins, volumul nu este doar o alergare printre abuzuri, adultere, conspiraţii, trădări, pentru aflarea misterului crimei, ci un studiu psihologic al decadenţei din Palatul Rajahului, unde se petrece acţiunea principală. După lectura cărţii am aflat că autoarea avea o mamă care era prinţesă de Madhupur în Orissa, destăinuind că doar scenariul complotului e ficţiune, conversaţiile sunt inspirate din ceea ce a devenit folclor la curte. De menţionat este că acţiunea din carte se întâmpla într-o vreme când India încerca să rupă laţurile coloniale şi Monarhia era în decădere. Poziţionarea momentului naraţiunii în Sirikot era pentru că autoarea credea că exista în toată India aceiaşi impresie despre viaţa de la curte.

Shivani demolează mitul patriarhalităţii regalităţii. Îmi amintesc că spunea ceva de genul: “Înăuntrul palatului era o femeie care controla tot. Puterea Rajahului era judecată de cuncubina sa. Prinţesa avea propriile moşii şi servitori”
Frumoase sunt scenele filmice ale Shivaniei. prin care doreşte să descrie cât mai alert acţiunile şi personajele de la curte, într-o ţesătură fină care vine şi pleacă de la Rajah. Mai marele palatului era prezentat ca un individ care în tinereţe avea picioarele decolorate şi mereu se lamenta că singurul său competitor la şcoală era sora sa, fiind că profesorii erau prea slugarnici cu ei. O metaforă mi-a stârnit atenţia: “regalitatea avea să crească în spatele pubertăţii. Din lipsa educaţiei, mulţi conducători erau dirijaţi de femei.” Că parcă nu e aşa şi în alte părţi.
Metresele îl porecleau “Dumnezeu mergând.” Mult timp şi după căderea sa din funcţie primea pe stradă acelaşi respect. De aceea autoarea a încercat să demitizeze suveranitatea. Este o poveste anti-monarhică, nu mai bună pentru republicanismul nostru marinăresc. Cât priveşte misterul crimei, las cititorul să descopere singur.
Lansarea cărţii se va face la Bookfest, miercuri, 17 iunie ora 15:00, în prezenţa autoarei, fiică de Prinţesă. Conform anunţului din program, sesiune de autografe va avea loc vineri 19 iunie, orele 17-19. Editorii au pregătit surprize: tombolă de carte şi bineînţeles produse “Herbal Healthcare”.